Articol despre Florin GHERGU in revista Q Magazin 2020
https://www.qmagazine.ro/transformarea-haosului-in-frumusete/?fbclid=IwAR3H-sBJk-zMCFDHicxamGN_Xv6qM9KTZiUNvM2iz02JyBYn5E6bQbjEJ5k
"Transformarea haosului în frumusețe"
Articol scris de Gabi Simon
Publicat pe data de 12 10 2020
Echilibrat. Filosof al artei. Pictor. Sunt cuvintele care îl caracterizează pe artistul Florin Ghergu.
TIMPUL, FLUVIUL ETERNITĂȚII
Un artist complet, un intelectual contemporan, Florin Ghergu explică implicațiile filosofice ale lumii prin limbajul artei. El nu dă răspunsuri exacte, ci vizualizează răspunsurile pe care Platon, Pitagora, Aristotel sau Kant le-au dat marilor întrebări ale lumii. Dacă la Platon, timpul era copia mobilă a eternității, la Kant era definit ca fiind cadrul universului interior. Ei bine, lucrările lui Florin Ghergu sunt, din punctul nostru de vedere, o punte între filosofi și filosofiile lor, între platonism și kantianism.
„Lucrările realizate sunt interogări plastice personale asupra trecerii timpului, a situării omului, femeii, sub semnul duratei, al trecerii și devenirii, al transformărilor și metamorfozei.
Formele care populează lucrările mele sunt abstracțiuni morfologice care alcătuiesc o lume plină de sugestie, de potență, surprinsă în devenire și schimbare, în orizontul misterului și pentru revelare; sunt semne ale vieții de dincoace și de dincolo, simboluri ale acestei treceri de la viață la moarte și de la moarte la viață, moartea fiind doar o transformare a ființei.
Cele două lumi, de aici și de dincolo, sunt unite de aceste forme, căpătând prin această transgresiune puteri extraordinare, devenind mesageri purtători de taină și de mistere dintr-o dimensiune inaccesibilă, arătându-ne și dovedindu-ne că viața continuă să existe și mai departe de finitudine, că facem parte dintr-un univers supus devenirii perpetue și existenței fără de sfârșit”, a explicat Florin Ghergu cu privire la concepția sa artistică.
DE CE FEMEIA?
Ghergu și-a ales femeia ca personaj principal al lucrărilor sale. De ce femeia?
„Pentru că i se potrivește în totalitate acest concept de continuă transformare și metamorfoză. Vizual, primește cu ușurință toate posibilele transformări, rezonând foarte bine.
La început, femeia – modul existențial feminin – s-a constituit doar ca pretext pentru compozițiile mele situate sub semnul metamorfozei. Apoi, și-a câștigat – treptat și trecător – individualitatea, forma conturată mult mai precis.
Chiar dacă aș face un portret cât mai realist posibil, aproape hiperrealist, faptul că am să ajung să pictez concretețea firului de păr, a unei sclipiri din ochi etc. nu e nimic altceva decât expunerea unor elemente trecătoare și relative prin însăși concretețea lor, elemente care sunt, în definitiv, feminine.
Se naște întrebarea esențială… ce este dincolo de realitatea firului de păr, de strălucirea ochilor; cum faci din ceva concret-figurativ, obiectual-material, ceva spiritual-imaterial, durabil?
Pentru multă lume această diferență va rămâne insesizabilă. Cu așa ceva mă ocup și mă preocup în lucrările mele.
De aceea, multă lume vede ceva special, frumos în lucrările mele. Încearcă să înțeleagă ceea ce este acolo, ceva ce le scapă și asupra căruia revin spre a-l înțelege. Aceste apariții feminine aș vrea să fie miraculoase, în lupta lor de afirmare a formei în tridimensionalitatea ei.”, ne-a explicat, cu entuziasm, Florin Ghergu.
SIMETRIA FORMEI
O altă caracteristică a artei lui Ghergu este simetria formelor. Din punctul de vedere al lui Florin Ghergu, acesta este modul prin care se dezvăluie parțial tainele, un instrument prin care forma se afirmă în contextul zbaterii, al luptei, al întrebărilor nenumărate și contradictorii. Dar, până la urmă, totul este metamorfoză perpetuă.
„Aceste forme ale desenului geometric, arhitectural, grafic, sculptural, pictural, dețin un cod și un numitor comun, o structură identitară. Orice intervenție are loc în aceasta trebuie să fie, în spiritul ei, pentru o mai mare claritate a identității rațional-sensibile. Ochiul celui ce privește și analizează este cel ce decide la un moment dat ce formă și-a atins identitatea într-un grad ridicat, astfel încât să fie recognoscibile de către ceilalți.
Forma nu poate exista senină, pură, absolută. Nu putem atinge acea puritate și seninătate a formei, a simplității ei, plină de rod și semnificații abstracte. Noi suntem în metamorfoză perpetuă, o neliniște existențială care nu ne lasă să avem acces la seninătate, la ideal. Dar tocmai această neliniște poate fi fecundă în plan artistic, descoperindu-se plină de întrebări, de îndoială, de provocări. Trebuie numai transfigurată în artă, în pictură. Să transform haosul în frumusețe prin raportul și aranjamentul părților, aceasta este misiunea mea. Nucleul acestei arte constă în recuperarea paradisiacă a formei din purgatoriul umbrelor și al luminilor difuze, indefinite, din neliniștea, fricile și întrebările nesfârșite, contradictorii care se nasc, evoluează și sfârșesc în contrarii – să întrezărim cum va naște miraculos forma, ca rațiune, ca loc al împăcării contrariilor”, a povestit Ghergu echipei Q Magazine.
PORTRETUL FLORIANEI
Una dintre lucrările lui o reprezintă pe Floriana Jucan. Îmi spune amuzat că nu o cunoștea, că totul a pornit de la o provocare.
„E foarte amuzant. A ieșit o legendă pe tema asta. Nici nu știu dacă legenda este mai nobilă decât realitatea. Adevărul este că eram într-un loc cu mai mulți și, la un moment dat, am fost întrebat de ce nu particip și eu la o acțiune a unei case de licitații, care urma să aibă loc în câteva zile. Am răspuns că nu am cu ce, nu am nicio lucrare. Și atunci, după un moment de gândire, mi s-a zis că pe aici trece Florian Jucan. Poate, cine știe… mi se pare un subiect interesant de pictat… Am ajuns acasă cu gândul la provocare. Mi s-a părut chiar ceva incredibil, ca un semn. La prânz vorbisem despre ea și seara o vedeam la televizor. Am făcut o captură din profil și m-am apucat să lucrez. Am făcut acest portret în doar două zile. A fost pe repede înainte totul. Când am dus lucrarea, cei care o vedeau ziceau: seamănă cu o persoană cunoscută. Asta, până la un moment dat, când cineva și-a dat seama că e Floriana. Asta este povestea portretului femeii pe care nu am văzut-o decât câteva minute într-o emisiune TV și pe care nu am întâlnit-o vreodată în viața mea nici înainte, nici după”, a declarat, pentru Q Magazine, Florin Ghergu.
Ar mai fi multe de adăugat despre arta lui Florin Ghergu, însă, ca o concluzie, am putea spune că artistul și-a propus ca în compozițiile sale să creeze stop-cadre ale manifestării ființei aflată în transformare continuă, să ordoneze dinamismul formelor, să surprindă infinitul, să transforme realul în imaginar, să încerce să vadă nevăzutul și să recreeze universul.
Poate că, în final, ar trebui să le spunem celor convinși să fie mai atenți la arta lui Florin Ghergu, pentru a înțelege compozițiile acestuia prin cheia care se află într-un îndemn al lui Goethe: „Ochiul nostru trebuie să țină seama că a fost format de lumină și pentru lumină”.
Florin Ghergu a absolvit, în 1997, Universitatea de Artă din București, la clasa Alexandru Chira. Cu un an înainte de absolvire a avut o bursă la Veneția. A participat, încă din 1987, la numeroase expoziții de grup. Expozițiile sale personale au atras atenția iubitorilor de artă: „Metamorfoze sub lemnul lunii” – Galeria Artis, „Metamorfoze” şi „Interferențe” – Galeria Ana, „Dincolo de femeie… eternul feminin” – European Art Gallery.
„Cuvintele cheie ce decurg din lucrările mele: feminin-masculin; lună; măr; metamorfoze; reflectare; transfigurare; simetrie; frumusețe; aspirație; afirmare; polifonie; fantezie; lumină; flori; romantism; admirație; timiditate; zorii dimineții; tărâmul visării; regenerare; rezonanță; senzualitate; stare; ascensiune; intimitate; anatomie; memoria umbrei transfigurată; pământ-cer; floarea albastră; maternitate; noblețe” – Florin Ghergu, artist plastic.
|
Dimensiune originala:
560x610
|