1 III 2013 "UN POET AL PEISAJULUI", articol despre "O viata de artist - Nicolae Chirilovici"
Ce poate fi mai minunat pentru un iubitor de pictură, decât să descopere opera unui artist?
In ultimul timp am avut prilejul să constat, cu mare satisfacţie, că există mult mai mulţi artişti valoroşi decât imi imaginam.
Sărăcia de date, anemica informaţie pe care o aveam despre opera lor, mă inducea in eroare in legătură cu ceea ce reprezintă creaţia acestora. Să nu mai spun că despre unii nici măcar nu auzisem, şi cum se intâmplă mai cu seamă, cu pictorii din alte regiuni ale ţării.
In momentul de faţă au inceput să apară o serie de lucrări interesante despre viaţa şi opera unor artişti, acest lucru fiind o adevărată hrană sufletească pentru cel preocupat de arta plastică.
Recent am avut bucuria să răsfoiesc o monografie despre un pictor arădean, Nicolae Chirilovici şi să descopăr o operă a unui om dedicat intr-adevăr artei, care prin firea sa modestă, s-a concentrat asupra creaţiei, preocupărilor şi frământărilor sale, atunci când era la şevaletul din atelier sau in „plein-air”.
Autorul lucrării, este tot un pictor, de fel din Arad, un spirit de animator, continuu, preocupat de cultivarea valorilor şi care a pus umărul la zidirea unei reviste „Arca”, fondată in 1990, fiind şi autorul unei cărţi de eseuri, intitulată, „Cu faţa spre centru” in care prezintă sub aspect ideatic şi estetic creaţia unor artişti.
Volumul „ O viaţă de artist – Nicolae Chirilovici”, cuprinde in cele două sute de pagini, nu mai puţin de o sutătreizecişinouă de ilustraţii color, un veritabil serial privind opera pictorului. Volumul elegant, tipărit de editura Universităţii arădene, „Aurel Vlaicu”, pe hârtie velină, are şi un tiraj bibliofil de cincizeci de exemplare, legate, numerotate şi semnate de autor.
Un fapt demn de remarcat, textul pictorului Onisim Colta este tradus in maghiară, engleză şi germană, venind astfel in intâmpinarea cercetătorului străin.
Nicolae Chirilovici s-a născut in zona subcarpatică a Ucrainei, la Ujgorod, in 8 iulie 1910, pentru ca după Unirea Transilvaniei la România, in 1918, familia să se stabilească la Arad. Interesant este şi faptul că tatăl său urmase timp de doi ani, cursuri la Scoala de Arte Frumoase de la Budapesta, dar nu a profesat.
La 17 ani va fi invăţăcelul lui Frederich Balla, care nu-l va marca insă definitiv, apoi ghidat de „entităţi providenţiale”, va lua contact cu artistul polivalent care a fost Marcel Olinescu, unul dintre cei 54 plein-air-işti de la Baia Mare, şi de la care va deprinde multe cunoştiinţe de pictură şi care, prin personalitatea sa il va marca.
Intre 1928 şi 1931, Chirilovici va urma cursurile Scolii de Arte Frumoase de la Baia Mare.
Foarte interesantă precizarea, conform căreia Scoala de pictură de la Baia Mare, a avut mai multe stadii. Intre anii 1896 – 1901 a fost o Colonie temporară de pictură, al cărei mentor a fost Hollosy Simon, apoi de la 1902 la 1911, a devenit o Academie (Scoală) liberă de pictură, pentru ca in perioada 1911 - 1935, să se transforme in Societatea Pictorilor Băimăreni. (N.F.T.).
Autorul lucrării , face o binevenită prezentare a şcolii şi a influenţelor exercitate de pictorii şcoliti in Franţa şi Germania, care aduc suflul avangardei europene. Motorul acestor influenţe novatoare fiind pictorul Sandor Ziffer. In egală măsură, Bela Czobel, va provoca, prin aducerea unor lucrări pictate la Paris, o „oarecare vâlvă in Academie”.
Chirilovici apare in Colonie, la apogeul lui Ziffer, şi după ce Mattis Teutsch, venise şi el patru ani la rând in Colonie.
In 1932, Chirilovici, va deschide o expoziţie personală la Arad, in Palatul Cultural.
Apoi, prin 1937 participă la o expoziţie colectivă alături de maestrul său Marcel Olinescu, şi de alţii mai puţin intraţi in circuitul numelor cunoscute: Silviu Costin, F. Păcătianu, Iulian Toader, Stefan Soos, Andrei Virany, precum şi colegul din prima etapa a studiilor la Olinescu, Petru Feier.
Lucrarea lui O. Colta se distinge printr-un spirit comparatist făcându-se permanent trimiteri, fie la P. Francastel, fie la Rene Huyghes, ca şi la pictorii Franz Marc, Otto Dix, Georg Grosz, dar totodată şi referiri mai recente la grupul „Prolog”.
Nicolae Chirilovici dovedeşte in peisajele sale virtuţiile unui poet al străzilor liniştite, calmul romantic al valorilor plastice pe care le transpune in lucrările sale, manifestându-se şi in autoportretele sale, adevărate jaloane in creaţia pictorului.
Onisim Colta accentuază: - „Variaţiunile de accent, de basculare a ponderii când spre sublinierea impresiei, când spre cea a expresiei, se petrec relaţionat la starea lăuntrică a artistului, in ziua sau in ceasurile in care abordează cutare sau cutare peisaj, natură statică sau chiar portret”.
Ne va surprinde autorul acestei monografii şi cu altele, privind personalităţi ale locului? Le aşteptăm!
Florin Colonaş
|
Dimensiune originala:
370x480
|