Album despre VIRGIL PREDA
Virgil PREDA (2 septembrie 1923, București - 23 octombrie 2011, București) – pictor român, personalitate de prim rang a artei plastice româneşti.
Pictura lui Virgil Preda reuneşte semne şi inscripţii, simboluri ale deschiderii, eliberării de restricţiile telurice, ilustrând o exemplară libertate a gândirii. Întreaga operă creată de Virgil Preda poartă în ea vocaţia lirică a picturalului. Opera artistică a pictorului Virgil Preda cuprinde lucrări realizate în diferite tehnici: desen, pictură, colaj.
Studii
• Absolvent al Academiei Libere de Artă „Guguianu”,Bucureşti cu Camil Ressu în 1948.
• Studii la Facultatea de drept din Bucureşti 1943 -1947.
Debut
• În 1962, la Salonul Republican, dată de la care participă la numeroase saloane municipale şi republicane.
Expoziţii personale în ţară
• 1965 Expoziţie de pictură Galeria Galateea Bucureşti
• 1969 Expoziţie de pictură Galeria Orizont Bucureşti
• 1975 Expoziţie de pictură Galeria Eforie Bucureşti
• 1978 Expoziţie de pictură Galeria Eforie Bucureşti
• 1983 Expoziţie de pictură Institutului Italian de Cultură din Bucureşti
• 1985 Expoziţie de pictură Galeria Orizont Bucureşti
• 1994 Expoziţie de pictură Galeria "Simeza", Bucureşti
• 1996 Expoziţie de pictură Galeria de pictură a Ambasadei Braziliei din Bucureşti
• 2001 Expoziţie de pictură Galeria "Simeza", Bucureşti
Expoziţii personale în străinătate
• 1977 Expoziţie de pictură Galeria "Raffadali", Raffadali, Italia
• 1979 Expoziţie de pictură Galeria Romano, Palemo, Italia, Expoziţie de pictură - L'lnstitut francais de Palermo - Italia
Expoziţii de grup în ţară şi străinătate
• 1971 Galeria Apollo Bucureşti
• 1983 Galeria Căminul Artei Bucureşti
• 1984 Galeria Eforie Bucureşti
• 1986 Galeria Orizont Bucureşti
• 1965 Expoziţie "Metafora" Szczecin Polonia
• 1968 Expoziţie de artă românească Orly Franţa
• 1969 Expoziţie Praga Cehoslovacia
• 1973 Expoziţie de artă românească Veneţia Italia
• 1975 Expoziţie de artă românească Tokio - Japonia
• 1984 Expoziţie de artă românească Academia Romena di Cultura Roma Italia
• 1985 Expoziţia de pictură: atitudini dialog Galeria "Orizont", Bucureşti
• 1992 - Expoziţie de artă românească Galeria Steven Metzier Denver Colorado S.U.A.
Lucrări în colecţii particulare din România şi din străinătate
• România, Franţa, Germania, Italia, Belgia, Ungaria, Japonia, S.U.A.
Afilieri
• Membru al Uniunii Artiştilor Plastici
Etapele creaţiei
• Prima a fost perioada post-impresionistă, intre anii 1960 şi 1985,
• A doua intre 1985 şi 1988,
• A treia 1988 până în prezent, etapa abstractă,(modalitatea de exprimare abstracta in mod intuitiv).
Opera
• Când fiecare pictor se străduie să se impună pe piaţa artei, revenind la peisaj, la natură statică, la nud cu îndârjirea productibilităţii contra valută, să pictezi aşa cum face Virgil Preda , semne, litere inexistente..., să te bucuri de echilibrul aproape neştiut ce se naşte din contrapunctul unei linii drepte cu o curbă, este, fără indoială semnul unei inocenţe nemăsurate şi al unui fanatism pătimaş, un fapt admirabil şi totodată stingheritor.
• Graba lui Virgil Preda de a trece peste imagini este un anume fel de lectură graţie cărea liniile şi petele se joacă de-a faţa ascunselea, de-a labirintul, de-a zigzagul, de-a sensul-nonsensul, de-a fie ce-o fi, de-a răsturnarea...
• Virgil Preda vrând nevrând este un practicant al Cultului Zen, inutilul fiind ridicat la rangul de supremă eficienţă, iar inexistentul la rang de obiect al extazului. Caligrafia unui semn care nu spune nimic, decât aceea că există, fără să denumească ceva anume, devine astfel o îndeletnicire, o virtuozitate în sine, din care au fost eliminate intenţiile, înţelesurile şi subânţelesurile, nevoia de mesaj..
• Virgil Preda pictează mesajul căruia nu i-a fost încă născocit mijlocul de comunicare, sau deopotrivă el pictează actul comunicării căruia nu i s-a inventat nici subiectul, nici efectul.
• Virgil Preda pictează într-un fel eternitatea, din pictura sa înţelegeţi ce vreţi şi cât puteţi..
• Dincolo de limitele noastre, ale timpului, pictura sa rămâne o mărturie a unui efort făcut din plăcerea efortului şi cu scopul tainic de a consemna mobilul şi sensul acestui efort. (“Arta lui Virgil Preda”, text de Paul Chitic)
Mărturisire - Demersul plastic Compoziţii - Inscripţii
• “Mi-a venit intuitiv în minte să urmez traiectoria unor desene făcute de copii pe zidurile unor blocuri din Budapesta, ca un fel de început primar de scriere, care nu era un albabet al unei limbi, ci pur şi simplu nişte scrieri elementare, compuse din linii şi pete de culoare, în care ritmul pe care îl creează vectorii respectivi dau un anumit sens unei compoziţii, care compun un poem simfonic, poem plastic în care intervine mişcarea conştientă de a realiza un complex de forme în care aleatoriul se combină cu elementul de control,(conştient).”
• “Repertoriu de semne din pictura mea nu are o semnificaţie filozofică propriu-zisă. Mesajul lor este eminamente plastic. Am folosit o aluzie geometrică, să spunem calmă, epurată, aeriană, care uneori are un aspect sacru. Simt că această aluzie geometrică vine din afara fiinţei mele şi că mă apropie de privirea lui Dumnezeu.”
• “Pentru mine, culoarea are aceeaşi importanţăa ca şi forma, pentru ca lucrez cu linii şi benzi de culoare. Acestea impreună formeaza o unitate. Culoarea capată şi ea puritate contopindu-se cu simplitatea formelor.”
• “Există o foame de spaţiu în picturile mele; există un spaţiu neconform cu pictura clasică figurativă deoarece noţiunile de cer şi pământ, de stânga şi dreapta, sus şi jos sunt desfiintate, pentru a realiza o uniformitate spaţială în toate sensurile. Îmi place să-mi închipui că locuiesc sufleteşte în arhitecturile care plutesc în dimensiunile pânzelor mele. Port în adâncul sufletului meu nostalgia Paradisului Pierdut, a spaţiului în care, cândva, primii oameni trăiau fericiţi, necunoscând apăsarea timpului pământean. Când pictez, îmi amintesc cele scrise în *Evanghelia dupa Ioan în Biblie: 'La început era Cuvantul şi Cuvantul era Dumnezeu'. Cer iertare lui Dumnezeu dacă gândesc că umbra cuvantului a fost semnul, inscripţia de început!”
• “Am considerat şi continuu să cred că expoziţiile constituie confruntări, dialoguri cu publicul, care este divers. Artistul se adresează în egală măsura atât iniţiaţilor, cât şi celor mai nesofisticaţi iubitori de artă.”(Virgil Preda, Mărturisire; Demersul plastic Compoziţii- Inscripţii, Virgil Preda în dialog cu Vasile Murivale, 2008)
Legături externe
• http://mayresidence.ro/pages/expozitie-de-arta/virgil-preda.php
• Interviu cu pictorul Virgil Preda: Există o foame de spaţiu în picturile mele
• http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/66035/Interviu-cu-pictorul-Virgil-Preda-Exista-o-foame-de-spatiu-in-picturile-mele.html
• Film Virgil Preda - Inscripţii
• Film Virgil Preda - Inscripţii 2
• Film Virgil Preda - Inscripţii 3
• Interviu cu Virgil Preda
• Interviu cu Virgil Preda de Paul Chitic
• http://soleildelest.free.fr/sdl/peintres/preda/index.html
• http://www.youtube.com/watch?v=T8pUsOtysRY
* http://stiri.tvr.ro/trei-mae--tri-ai-modernismului-romanesc--andrei-cadere--doru-bucur-si-virgil-preda--in-expozi--ie-la-muzeu-de-arta-moderna---i-contemporana-pavel---u--ara_836107.html#view
* https://www.facebook.com/photo/?fbid=10231041069913945&set=a.2028628039103
Bibliografie
• Octavian Barbosa Dicţionarul artiştilor români contemporani, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976,
• Dan Grigorescu Direcţii şi Tendinţe în arta românească contemporană, Ed. Meridiane, Bucureşti,
• Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu, Enciclopedia artiştilor români contemporani Vol. II, Editura ARC 2000, Bucureşti 2000
• Seniori ai picturii româneşti contemporane, Bucureşti, 2003
• Virgil Preda, “LEXICON critic şi documentar Pictori, Sculptori şi Desenatori din România Secolele XV-XX”, autor Mircea Deac, Editura Medro, 2008
• Catalogul Expoziţie de pictură Virgil Preda, Galeria "Simeza", Bucureşti, 2001
(Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Preda)
***
Texte - VIRGIL PREDA
* Interviu cu pictorul Virgil Preda: "Exista o foame de spatiu in picturile mele"
Artistul Virgil Preda se inscrie in seria acelor pictori seniori ai artei romanesti contemporane, care timp de zeci de ani a fost prea putin cunoscut, desi a avut 12 expozitii personale in tara si in strainatate.
O serie de critici i-au consemnat insa valoarea in enciclopedii si importante dictionare de arta. Acum, la 84 de ani, artistul traieste singur intr-o garsoniera dintr-un bloc bucurestean, inconjurat de tablouri ce poarta in ele semnele nazuintei sale catre absolut. Pictura lui Virgil Preda reuneste semne si inscriptii, simboluri ale deschiderii, eliberarii de restrictiile telurice, ilustrand o exemplara libertate a gandirii. Intreaga opera creata de Virgil Preda poarta in ea vocatia lirica a picturalului.
- Maestre, prima intrebare ar fi aceasta: daca vi s-ar cere sa va faceti o biografie de artist, cum ar incepe aceasta?
- Am inceput profesia de pictor cu intarziere, in toamna anului 1960. Am fost ofiter activ M.A.I. inca din anul 1946, impotriva vointei mele, obligat de tatal meu. In primavara lui 1960, cand in armata s-au facut reduceri de cadre, am cerut sa fiu trecut in rezerva. In ceea ce priveste pregatirea artistica, urmasem in perioada 1946 � 1948 cursurile serale ale Academiei Libere de Arta 'Profesor Guguianu', la clasa profesor Camil Ressu.
- Care au fost factorii determinanti ai carierei dvs. de pictor?
- La formarea mea ca plastician, am fost influentat de operele pictorilor: Paul Klee, V. Kandinski si K. Malevici. De asemenea, o mare importanta a avut-o documentarea in tara si in strainatate si, bineinteles, o bogata cultura plastica.
- Va aflati printre acei pictori ' mai putini la numar ' formati in perioada interbelica, in care pictura non-figurativa facea cariera... De ce ati ales acest mod de exprimare plastica?
- Creatia mea s-a desfasurat in trei etape: prima a fost perioada post-impresionista, intre anii 1960 � 1985, apoi, intre 1985 si 1988, am trecut spre abstract si, din 1988 pana in prezent, etapa abstracta. Am ales modalitatea de exprimare abstracta in mod intuitiv.
- Ce semnificatie are repertoriul de semne din pictura dumneavostra?
- Nu au o semnificatie filozofica propriu-zisa. Mesajul lor este eminamente plastic. Am folosit o aluzie geometrica, sa spunem calma, epurata, aeriana, care uneori are un aspect sacru. Simt ca aceasta aluzie geometrica vine din afara fiintei mele si ca ma apropie de privirea lui Dumnezeu.
- Dar, trecand peste acest alfabet sau vocabular de linii si forme, culoarea ce rol joaca in ansamblul compozitional?
- Pentru mine, culoarea are aceeasi importanta ca si forma, pentru ca lucrez cu linii si benzi de culoare. Acestea impreuna formeaza o unitate. Culoarea capata si ea puritate contopindu-se cu simplitatea formelor.
- Este evidenta preocuparea dumneavoastra pentru organizarea compozitiei plastice. V-as intreba acum despre continutul emotional din pictura pe care o realizati...
- Exista o foame de spatiu in picturile mele; exista un spatiu neconform cu pictura clasica figurativa deoarece notiunile de cer si pamant, de stanga si dreapta, sus si jos sunt desfiintate, pentru a realiza o uniformitate spatiala in toate sensurile. Imi place sa-mi inchipui ca locuiesc sufleteste in arhitecturile care plutesc in dimensiunile panzelor mele. Port in adancul sufletului meu nostalgia Paradisului Pierdut, a spatiului in care, candva, primii oameni traiau fericiti, necunoscand apasarea timpului pamantean. Cand pictez, imi amintesc cele scrise in Evanghelia dupa Ioan in Biblie: 'La inceput era Cuvantul si Cuvantul era Dumnezeu'. Cer iertare lui Dumnezeu daca gandesc ca umbra cuvantului a fost semnul, inscriptia de inceput!
- Ce importanta acordati intalnirii cu publicul?
- Am considerat si continuu sa cred ca expozitiile constituie confruntari, dialoguri cu publicul, care este divers. Artistul se adreseaza in egala masura atat initiatilor, cat si celor mai nesofisticati iubitori de arta.
- Cum vedeti arta zilelor noastre?
- In ceea ce priveste arta, cred ca se afla in prezent la o rascruce. Parerea mea este ca, in continuare, ea va folosi atat limbajul clasic, cat si pe cel abstract.
Sursa: Cronica Romana, 2 Iulie 2007 Autor: Gabriela Bidu
|
|