MAKOVEI - PASAREA AURIE
Te iubesc, pasăre aurie,
tu arzi şi stropeşti cu un invizibil catran,
şi mă obligi să cad cu mâna la ochi,
fără să mă pot feri de palele negre de smoală
pe care mi le arunci, de mă arzi,
când căderea mea se transformă în frumuseţe,
iar genunchii fac să tremure în evantai
aerul greu ca apa
şi dezlănţuie din adâncuri culorile curcubeului
ce mă îngrozesc cu splendoarea,
şi mi se întâmplă să cad în locuri negre şi pipernicite
pe care astfel mi le luminezi
la strălucirea ta spectrală –
şi văd la lumina legii,
uitând că a fost întâmplare,
când stau în răcoare şi pace
şi în mintea mea un far se deschide încet
şi pulsează departe,
mă faci să văd lucruri şi iar lucruri,
iar eu ridic ochii,
încrezător, pierdut şi iradiant,
spre tine!
|
Dimensiune originala:
534x640
|